Se va lua în considerare un diagnostic de ischemie mezenterică cronică la pacienții cu următoarele simptome:
Dureri abdominale postprandiale neexplicate
Pierdere în greutate mai mare de 5% greutate corporală
Modificarea programului şi modului de alimentare (pentru a evita simptomele abdominale)
Diaree
Triada clasică a ischemiei mezenterice cronice este formată din:
durerea postprandială,
scăderea în greutate
zgomote intestinale
Absența acestei triade nu exclude un diagnostic de ischemie mezenterică cronică.
Pentru diagnosticul diferenţiat se efectuază (cel puțin)
Endoscopia gastrointestinală superioară
Imagistica abdominală (tomografie / RMN).
Colonoscopia trebuie luată în considerare în funcție de vârsta și simptomele pacientului; cu toate acestea, este considerată obligatoriu la pacienții cu diaree.
Diagnostic prezumtiv de ischemie mezenterică cronică ocluzivă se pune bazându-ne pe
Simptome clinicice
Imagini radiologice care indică stenoză arterială mezenterică semnificativă
Test funcțional pozitiv (tonometria + spectoscopia mucoasei gatro-intestinale cu lumină vizibilă).
Specialităţi implicate un gastroenterolog, un chirurg vascular și un radiolog intervențional, coordonate de un internist.
Testele functionale nu sunt necesare la pacienții cu simptome abdominale și stenoze semnificative ale arterei celiace și ale arterei mezenterice superioare unde probabilitatea de ischemie mezenterică cronică este ridicată
Angiografia CT (grosimea feliei de achiziție de 1 mm, faza venoasă arterială și venoasă / portală) trebuie efectuată la pacienții cu suspiciune de ischemie mezenterică cronică.
Dacă există contraindicații pentru angiografia CT, testul de alegere este angiografia MR.
Angiografia clasică se rezervă fazei terapeutice.
Valorile normale ale următoarele examene nu exclud ischemia mezenterică cronică:
Valoarea lactatului
Valoarea lactat dehidrogenazei
Nivelul leucocitelor
Constatări ale endoscopiei gastrointestinale
Tratament
La pacienții cu ischemie mezenterică cronică aterosclerotică simptomatică, se înceape prevenția secundară cardiovasculară imediat ce se pune diagnosticul.
La pacienții cu stenoză aterosclerotică asimptomatică a arterelor mezenterice, se evaluază profilului de risc cardiovascular.
Metoda preferată-Revascularizarea endovasculară
Bypass-ul mezenteric se efectuează la pacienții care nu se poate face pentru revascularizarea endovasculară.
Creșterea aportului oral, începerea alimentării cu tuburi enterale sau începerea nutriției parenterale totale înainte de revascularizare se poate dovedi dezavantajoasă la pacienții cu ischemie mezenterică cronică.
Artera femurală, urmată de artera brahială stângă sau radială, este locul de intrare preferat pentru revascularizarea arterei mezenterice
Atunci când abordăm leziunile arterelor mezenterice aterosclerotice, angioplastia transluminală percutanată și stenting-ul sunt recomandate numai pe angioplastia transluminală percutană.
Se ia în considerare încercarea revascularizării endovasculare a ambelor vase la pacienții cu boală ocluzivă atât a arterei celiace, cât și a arterei mezenterice superioare. Artera țintă preferată este artera mezenterică superioară, urmată de artera celiacă.
După stentarea arterei mezenterice endovasculare, se institue o terapia dublă antiplachetară care va fi administrată timp de cel puțin 1 lună, urmată de monoterapie antiagregantă pe tot parcursul vieții.
Pentru pacienți cu simptome și semne radiologice ale vasculitei, este indicată tratamentul vasculitei înainte de a continua la revascularizarea endovasculară.
Reapariția simptomelor necesită ultrasonografie duplex și / sau angiografie CT pentru a evalua stenoza din stent.
https://reference.medscape.com/viewarticle/930213#vp_1